Nervul vag este al zecelea nerv cranian și cel mai lung nerv din organism. Termenul ‘’vag/vagus’’ înseamnă ‘’rătăcitor’’, indicând faptul că acest nerv este distribuit către toate organele interne. Reprezintă practic puntea de legătură dintre creier, stomac, plămâni, inimă și intestine. Parcursul nervului are ca punct de plecare trunchiul cerebral. Apoi continuă de la baza craniului, de-a lungul gâtului urmând două direcții: în jos prin plămâni, inimă, sistem digestiv și în sus către gât, ochi și urechi.
Există două părți ale nervului vag: calea dorsală și cea ventrală. Ambele se întind în întregimea corpului, fiind astfel considerat cel mai extins nerv din organism. Partea dorsală a nervului transmite organismului când se află în pericol. Atunci corpul ‘’îngheață’’ și este lipsit de reacție pentru a se autoproteja. Partea frontală susține conexiunea organismului cu factori de mediu sau oameni care transmit siguranță.
Rolul nervului vag este vital, deoarece condiționează starea generală de sănătate fizică și psihică. De exemplu, reglează tensiunea arterială, susține sistemul imunitar și reduce inflamațiile.
Activarea nervului îmbunătățește producția de acid gastric, nivelul enzimelor digestive, încurajează oxitocina și acetilcolina (hormoni ‘’responsabili’’ cu dispoziția psihică). Funcționarea optimă a nervului poate încetini degenerarea celulelor. În consecință, dacă știm să controlăm corect nervul vag, putem anihila implicit semnele îmbătrânirii premature. Și nu numai.
Cuprins:
- Nervul vag ‘’dirijează’’ funcționarea organelor vitale din organismul uman
- Stimularea nervului vag – Tehnici relaxante care îmbunătățesc activitatea vagului
- Nervul vag disfuncțional – Principalele simptome care indică o activitate deficitară a nervului vag
1. Nervul vag ‘’dirijează’’ funcționarea organelor vitale din organismul uman
Nervul vag este definit de celule nervoase senzoriale și motorii. Prima categorie de celule transmite creierului informații din partea organismului. Iar prin cele motorii, creierul primește impulsuri din partea organelor. De nerv depind cele mai importante funcții ale organismului. Printre acestea se numără: sistemul respirator, funcția digestivă și ritmul cardiac.
Știai că, nervul vag influențează sănătatea tuturor organelor umane, cu excepția tiroidei și a glandelor suprarenale?
Dezechilibrele nervului conduc la episoade de anxietate și la dezvoltarea bolilor cronice. Adesea, persoanele care suferă de anxietate, intoleranță alimentară, probleme digestive, oboseală și stări de epuizare accentuate găsesc rădăcina problemei în funcționarea deficitară a nervului vag.
Important! Activitatea nervului vag controlează atât organele, cât și hormonii. De exemplu:
- hormonul paratiroid;
- hormonii de creștere;
- insulina;
- hormonul stresului;
- hormonii tiroidieni;
- leptina și grelina – care controlează senzația de sațietate.
Dată fiind legătura dintre nerv și tractul digestiv, protejarea nervului condiționează sănătatea digestivă. Perturbarea vagului te poate predispune la anorexie, bulimie, reflux esofagian, gastropareză sau colită ulcerativă.
Nervul vag susține funcționarea normală a ficatului și pancreasului prin reducerea nivelului de glucoză în parametrii normali.
Stimularea acestui nerv favorizează dopamina la nivelul rinichilor, accelerează eliminarea sodiului și aduce tensiunea arterială în parametrii normali.
2. Stimularea nervului vag – Tehnici relaxante care îmbunătățesc activitatea vagului
Activarea nervului vag este posibilă prin metode de natură invazivă și non-invazivă. Cum e și normal, mijloacele invazive garantează rezultate mai bune decât metodele neconvenționale. Cu toate acestea, merită să dai o șansă soluțiilor alternative, mai ales că multe dintre acestea le includem zilnic în rutina noastră de relaxare.
- Masajul
Studiile arată că tonusul nervului vagal poate fi stimulat prin masarea picioarelor, în special prin reflexoterapie.
- Sport
Mișcarea fizică reduce nivelul cortizolului din corp, încurajează producția endorfinelor, încetinește declinul cognitiv și protejează funcțiile nervului.
- Acizi grași Omega-3
Acizii grași influențează pozitiv funcționarea organismului. Omega-3 nu este produsă în mod natural de către organism, deci trebuie extrasă din alimentație.
Așadar, include în dieta zilnică alimente precum: ulei de pește, semințe de in și de dovleac, nuci și migdale, păstrăv, macrou, ton alb, sardine, avocado, piersici, afine, broccoli, conopidă, varză, plus multe altele.
Consumul ridicat de alimente care conțin acizi grași conduce la optimizarea tonusului și a activității vagale.
- Muzica
Știai că există o punte de legătură între mușchii din spatele gâtului, nervul vag și corzile vocale? Activarea corzilor vocale prin cântat activează mușchii din spatele gâtului și nervul vag. Mai mult, studiile arată că, ascultarea melodiilor de relaxare la căști declanșează un răspuns al nervului vagal și calmează ritmul cardiac.
3. Nervul vag disfuncțional – Principalele simptome care indică o activitate deficitară a nervului vag
Activitatea deficitară a nervului se manifestă prin durere și crampe în majoritatea cazurilor. Printre cele mai comune indicii ale nervului slăbit se mai numără și dificultățile de înghițire sau chiar modificarea vocii, deoarece nervul vag controlează și mușchii gâtului.
- Dificultăți de înghițire
Disfuncționalitatea nervului vag poate conduce la disconfort la înghițire, slăbirea vocii sau tuse.
- Dureri de stomac
Nervul deteriorat are drept simptome principale: dureri și arsuri stomacale, spasme în stomac sau senzații de greață.
- Senzația de anxietate și depresie
Activitatea slăbită a nervului reduce răspunsul simpatic (‘’Luptă sau fugi’’), ceea ce conduce la o stare generală anormală, manifestată prin: creșterea ritmului cardiac, insomnie, anxietate sau hiperexcitabilitate.
Tulburările nervului vag mai pot predispune persoana și următoarelor afecțiuni: diabet de tip 2, creștere în greutate, hipertensiune, aritmii cardiace, artrită reumatoidă, sindromul intestinului iritabil, inflamație cronică sau PTSD.
Tratamentul adecvat pentru fiecare afecțiune depinde în mod direct de rădăcina problemei. Terapiile alternative precum sportul, muzica, yoga, masajul electric automat, meditația pot completa tratamentul prescris de medici. Principalii inamici ai nervului sunt aceiași factori care favorizează majoritatea bolilor autoimune. Printre aceștia se numără: consumul excesiv de alcool și tutun, stresul cronic, sedentarismul și alimentația cu valoare nutritivă săracă.
De regulă, prevenția este regula de aur pentru o sănătate de fier. Dacă simți eventuale simptome care trădează probleme la nivelul nervului vag, atunci consultă opinia unui specialist. Diagnosticarea cauzei prin mijloace de specialitate conduce la prescrierea tratamentului corespunzător. Nu ezita să incluzi în regimul zilnic și terapiile alternative. Acestea sunt menite să detensioneze, să reducă nivelul de cortizol, să crească producția de dopamină și să protejeze funcționarea nervului vag.
